O înţeleg pe asta cu mesajele gen “La mulţi ani!” cu ocazia zilelor de naştere, de nume, şi alte ocazii măcar atât de speciale ca astea. E frumos să ştii că unii au făcut măcar un efort să îţi reţină ziua de naştere sau să o noteze şi de ziua ta, de naştere, de nume sau de care o mai fi, să îţi ureze ceva de bine. Sau de rău, aici e deja alegerea fiecăruia.

Deja a început asta cu felicitările de Crăciun, mesaje, texte, urări şi toate cele. De ce e nevoie să urăm de toate pentru toţi? Dacă cumva nu scriem cuiva de bine însemnă că nu-i dorim un “Crăciun Fericit”? Gata, ăştia care nu vin cu urări sunt băgaţi în categoria “Grinch”?

Toată lumea trimite mesaje doar celor mai importanţi sau mai bazaţi decât ei, să se pună cumva bine, să-i pupe puţin în cur şi aşa mai departe. Toată lumea se bagă în seamă şi trimite urări cât mai călduroase cu un scop anume, nu de dragul de a strica felicitări sau cenţi pe SMS-uri sau minute.

Mie mi-ar conveni să nu ne mai obosim cu urările astea atât timp cat nu sunt mai din suflet aşa, adică chiar să le dorim şi să ne dorim ce spunem, nu numai nişte cuvinte care sună bine şi care nu au nici cea mai mică legătură cu gândurile noastre.