Şi Ninjas vs. Vampires din 2010 e exemplul perfect pentru ce am spus mai sus.

Din trailer deja se înţelege totul. Inclusiv faptul că filmul este ţăndări.

Şi care mai e rostul să faci un film când el cam din start iese prost? E ciudat că avansăm atât de mult din multe puncte de vedere şi totuşi apar filme tot mai proaste.

În ultimii ani şi China a mărit producţia de filme de proastă calitate care ajung prin toată lumea. Multe dintre ele sunt filme de la Hollywood refăcute. De fapt, au furat doar ideile din filme, că ar fi trebuit să semene destul de mult cu originalul dacă era vorba de o “refacere”.

Filmele de groază nu mai sunt ce erau cândva

Ţin şi acum minte bucăţi dintr-un film de groază văzut acum vreo 15 ani. Chestia interesantă era că atunci nu puneau atâta preţ pe efectele ieftine, ci mai mult pe idee. Şi în mare partea ideea te băga în sperieţi.

Acum, în filmele de groază ale anilor 2000, tot ce ne sperie într-un film de groază este, de exemplu, o ceaşcă scăpată pe jos după 5 minute de linişte şi muzică dubioasă. Ok, asta nu e groază. Dacă stau în linişte acasă şi scap ceva pe jos mă sperie, adică mă ia prin surprindere, şi totuşi nu e nimic de groază, o să pot dormi noaptea. Nu e ca şi cum aş visa toată noaptea că se sparg ceşti, căni şi pahare în jurul meu şi eu calc în cioburi şi mă găseşte cineva peste o săptămână cu gâtul tăiat şi parţial mâncat de porcii mistreţi.

O comedie e mai greu de făcut decât un film de groază?

Mă întreb şi eu de multe ori. Probabil că e greu să faci o comedie BUNĂ pentru că ai nevoie de glume şi faze bune.

Într-un film dacă ai pus o sârmă care taie 100 de oameni (Ghost Ship, gen) ăla deja e de groază, horror şi alte căcaturi. Oamenii se sperie de la porcării simple. Prea simple. Chiar dacă nu sunt de groază.

În schimb, dacă găsim doar nişte faze şi poante penibile pentru un film, nu iese o comedie, putem să-i zicem “Divertis” sau “Graşii de pe PrimaTV care fac poante de retarzi” şi atât.

Lucrurile merg într-o direcţie greşită?

Prin anii ’90, puţin înainte şi puţin după, au apărut câteva seriale atât de bune că oamenii le mai urmăresc şi azi. Seriale ca Seinfeld şi Friends. Acolo totul era simplu, banal şi totuşi amuzant.

Azi aproape toţi se pierd doar în chestii care dau frumos la ochi şi destul de prost la urechi şi creieri.

Şi?

.. şi nu ştiu exact de unde am plecat şi unde am vrut să ajung. Am vrut doar să scriu asta.

Se pare că pirateria are de suferit din cauza filmelor proaste. Ce mai luăm de pe interneţi? Astea sunt filme? Apar 5 filme bune pe an. Patru dintre ele le văd la cinema şi unul acasă, eventual. Şi cu asta pirateria e pe moarte.